În epoca medievală a fost un important centru comercial, târgurile de la Dobra atrăgând chiar și negustori din Boemia, Polonia, Germania.
În 1721 aici a izbucnit o răscoală țărănească, rapid înăbușită de autorități, cunoscută că "Răscoala de la Dobra". Pe la 1744, aici a predicat călugărul ortodox Visarion Sarai, trimis de mitropolitul ortodox de la Karloviț, făcând agitații publice împotriva unirii biserici ortodoxe din Ardeal cu Roma.
Spre sfârșitul secolului XVIII a făcut parte din regiunea militară grănicerească, locuitorii având o serie de privilegii în schimbul serviciului militar prestat în folosul monarhiei habsburgice. Românii din Dobra făceau parte din Regimentul I român de graniță, în localitate existând o subunitate de cavalerie (husari). Fosta cazarmă a fost transformată mai târziu în hotel, numele acestuia amintind vechea destinație: "La husariu".
În anul 1925 la Doba funcționează institutul românesc de credit: "Grănicerul" (fondat în anul 1898) și exista deja o filială a băncii "Casa de păstrare din Orăştie" S.A., Institutul de Credit Grănicerul ajunsese la un capital de 250 000 lei, mai exista o mică bancă locală "Orientul" cu un capital de 100 000 lei. Existau cinci magazine, un hotel, o brutărie, o ceasornicărie, două ateliere de argintărie, trei croitorii, patrusprezece cizmării, o măcelărie, un atelier de pălării, două frizerii-bărbierii, două ateliere de tâmplărie, două manufacturi, o moară, un atelier mecanic și o făbrică de var.